OK
X
cefalee
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. céphalée)
1.
(med.)
durere
de
cap
cronică,
continuă
sau
intermitentă;
cefalalgie.
cefalalgie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. céphalalgie)
1.
(med.)
durere
de
cap;
cefalee.
efebocrazie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. éphébocrasie)
1.
sindrom
care
se
manifestă
(la
pubertate)
prin
cefalee
persistentă,
cauzată
de
tulburări
endocrine.
gastroenterită
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. gastro-entérite)
1.
(med.)
inflamație
a
sistemului
digestiv,
cauzată
de
obicei
de
consumul
de
apă
sau
alimente
contaminate
cu
bacterii,
care
poate
duce
la
greață,
vărsături,
crampe
abdominale,
flatulență
și
diaree,
precum
și
deshidratare,
febră
și
cefalee
(dureri
de
cap);
enterogastrită.
migrenă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. migraine)
1.
cefalee
(localizată
într-o
anumită
regiune
a
capului
și
însoțită
de
tulburări
digestive).
nevroză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. névrose)
1.
boală
psihică
datorată
unor
suprasolicitări,
care
se
manifestă
prin
astenie,
cefalee,
insomnii,
anxietate,
iritabilitate
etc.;
nevropatie.
parotidită
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. parotidite)
1.
inflamație
a
parotidelor.
2.
~
epidemică
=
boală
contagioasă,
provocată
de
un
virus,
care
se
manifestă
prin
cefalee,
febră
și
inflamarea
glandelor
salivare;
oreion.