OK
X
cvadruplu, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. quadruplex, fr. quadruple)
1.
adj.
împătrit.
2.
în
număr
de
patru.
3.
s.
m.
cvadruplet.
cvadruplet
Parte de vorbire:
I. s.n., II. s.m.
Etimologie: (fr. quadruplet)
1.
I.
unul
dintr-un
grup
de
patru
exemplare
de
același
fel.
2.
(mat.)
mulțime
ordonată
având
patru
elemente.
3.
II.
fiecare
dintre
cei
patru
gemeni
(cvadrigemeni);
cvadruplu.