Dictionar

autolizină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autolysine)

1. substanță care distruge globulele roșii din sânge.
 

dishematoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dyshématose)

1. insuficiență a fixării oxigenului în globulele roșii ale sângelui.
 

globular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. globulaire)

1. ca un glob; sferic.
2. fontă ~ă = fontă de structură granuloasă.
3. referitor la globulele sângelui.
 

hem 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hème)

1. compus organic care intră în compoziția hemoglobinei, substanța colorantă din globulele roșii.
 

hemofag, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hémophage)

1. (despre animale) care se hrănește cu sânge.
2. (despre fagocite) care distruge globulele roșii.
 

leucotoxină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. leucotoxine)

1. substanță termolabilă care distruge globulele albe.