Dictionar

migrator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. migrateur, lat. migrator)

1. care migrează, călător; migratoriu.
 

migratoriu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. migratoire)

1. în legătură cu migrația; migrator.
 

anghilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anguille, lat. anguilla)

1. pește teleosteean migrator, cu corpul în formă de șarpe; țipar.
 

coregon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. corégone)

1. pește migrator teleostean de lac, din familia salmonidelor, cu solzi argintii.
 

hering

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Hering)

1. pește marin migrator, asemănător cu scrumbia, foarte prolific.
 

migrator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. migrateur, lat. migrator)

1. care migrează, călător; migratoriu.
 
 

migratoriu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. migratoire)

1. în legătură cu migrația; migrator.