OK
X
oogon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. oogone)
1.
organ
în
care
se
formează
celula
reproducătoare
femelă
(oosfera)
la
talofite
(alge
și
ciuperci);
ovogon.
oogon
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
oogonium
2.
FR
oogone
3.
EN
oogonium
4.
DE
Eibildungszelle
5.
RU
ооrоний
6.
HU
oogónium,
női
ivarszerv,
benne
fejlődnek
az
ooszférák
oogonium
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (germ. Oogonium, cf. it. oogonio)
1.
(bot.)
cavitate
în
care
se
formează
oosfera
la
talofite
(alge
și
ciuperci);
oogon,
ovogon.
coleochete
Parte de vorbire:
s.
Etimologie:
1.
gen
de
alge
verzi
cu
talul
discoidal,
cu
filamente
scurte
terminate
cu
țepi
și
cu
oogonul
în
formă
de
butelie.
coronulă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. coronule, lat. coronula)
1.
(bot.)
coroană
mică
de
elemente
apendiculare.
2.
celulele
apicale
ale
oogonului.
gonoplasmă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. gonoplasme)
1.
zonă
internă
a
citoplasmei
oogonului.
oospor
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. oospore)
1.
spor
la
alge,
ciuperci
și
protozoare,
format
în
oogon
după
fecundarea
oosferei.
ovogon
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. ovogone)
1.
(bot.)
cavitate
în
care
se
formează
oosfera,
specifică
talofitelor;
oogon;
ovogonie.
oangiu
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
oangium
2.
FR
oangium
3.
EN
oangium
4.
DE
Oangium
5.
RU
оaнrий
6.
HU
oangium,
belső
oospórákat
termelő
oogon,
archegóniumhoz
hasonló