Dictionar

talofite

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. thallophytes)

1. plante cu organizație simplă, redusă la un tal, care se înmulțesc prin spori, diviziune sau gameți.
 

talofite

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT thallophyta
2. FR thallophytes
3. EN thallophytes
4. DE Thallophyten; Lagerpflanzen
5. RU тaллофиты; тaлломные рaстения; слоевищные рaстения
6. HU thallofiták; telepes növények
 

aitalofite

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. aithalophytes)

1. plante din tuferișuri sempervirescente.
 

cormofite

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (fr. cormophytes)

1. (bot.) subregn vegetal cuprinzând plantele cu corm.
2. (bot.) încrengătură a regnului vegetal, cuprinzând plantele cu corpul diferențiat în rădăcină, tulpină și frunze, din care fac parte criptogamele vasculare și plantele cu flori.
3. (antonim) talofite.
 

oogon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. oogone)

1. organ în care se formează celula reproducătoare femelă (oosfera) la talofite (alge și ciuperci); ovogon.
 

ovogon

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. ovogone)

1. (bot.) cavitate în care se formează oosfera, specifică talofitelor; oogon; ovogonie.
 

oogonium

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Oogonium, cf. it. oogonio)

1. (bot.) cavitate în care se formează oosfera la talofite (alge și ciuperci); oogon, ovogon.
 

antesporofilă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. antesporophyllum)

1. (bot.) partea frunzoasă, cu funcții de reproducere (la talofite).
 

antetrofofilă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. antetrophophyllum)

1. (bot.) partea frunzoasă cu funcții de nutriție (la talofite).