Dictionar

periost

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. périoste, gr. periosteon)

1. membrană conjunctiv-fibroasă care acoperă osul.
2. ~ alveolar = țesut fibros dintre alveola dentară și rădăcina dintelui.
 

PERIOSTEO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. périostéo-, cf. gr. periosteos „în jurul osului”)

1. „periost”.
 

periosteogeneză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. périostéogenèse)

1. (biol.) proces biologic legat de formarea și dezvoltarea țesutului osos pornind de la periost; formarea sub periost a unui strat osteoid mai friabil decât osul adevărat.
 

periosteotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. periosteotomy)

1. incizie a periostului.
 

periostită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. périostite)

1. inflamație a periostului.
 

periostoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. périostose)

1. tumefiere a periostului în urma unei periostite.
 

osteoflegmon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ostéophlegmon)

1. supurație osoasă a periostului cu invadarea inflamatorie a țesuturilor învecinate.
 

pericranian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (pericraniu + -an)

1. care aparține pericraniului; care se referă la pericraniu (periostul extern al craniului).
 

pericraniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. péricrâne, engl. pericranium)

1. membrană care învelește creierul.
2. periost la suprafața exterioară a craniului.
 

PERIOSTEO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. périostéo-, cf. gr. periosteos „în jurul osului”)

1. „periost”.
 

periosteogeneză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. périostéogenèse)

1. (biol.) proces biologic legat de formarea și dezvoltarea țesutului osos pornind de la periost; formarea sub periost a unui strat osteoid mai friabil decât osul adevărat.
 

periosteotomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. periosteotomy)

1. incizie a periostului.