OK
X
preparatoriu, -ie
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. préparatoire)
1.
preparator
(I).
preparator, -oare
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. préparateur, lat. praeparator)
1.
adj.
care
prepară;
preparatoriu.
2.
s.
m.
f.
persoană
care
combină
anumite
materiale
etc.
spre
a
obține
un
produs
nou,
a
îmbunătăți
calitatea
unor
produse
etc.
3.
membru
al
corpului
didactic
universitar
(inferior
în
grad
asistentului)
care
ajută
pe
profesori
în
activitatea
științifică
și
didactică
cu
studenții.
4.
meditator.