Dictionar

radioastronomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radioastronomie)

1. ramură a astronomiei care studiază obiectele cerești ce emit sau reflectă radiounde.
 

radiofizică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radiophysique)

1. ramură a fizicii care studiază tehnica emisiunii, propagării și recepției radioundelor.
 

radiofrecvență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radiofréquence)

1. frecvență mică, specifică radioundelor.
 

radiogalaxie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radiogalaxie, engl. radiogalaxy)

1. galaxie foarte îndepărtată, caracterizată printr-o puternică emisie de radiounde.
 

radiosursă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. radiosource)

1. obiect ceresc ca sursă de radiounde.