Dictionar

vermifug, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. vermifuge)

1. (medicament) care distruge viermii intestinali; antihelmintic.
 
 

calomel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calomel)

1. clorură de mercur, pulbere albă, insolubilă în apă, inodoră, folosită ca purgativ și vermifug.
 

filicină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. filicine)

1. medicament cu acțiune vermifugă, extras din rizomul ferigii.
 

santonină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. santonine)

1. substanță toxică din semințele unei specii de pelin, folosit în medicină ca vermifug.
 

tenifug, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. ténifuge)

1. (substanță, medicament) vermifug față de tenie; tenicid.
 

vermicid, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. vermicide)

1. (substanță) care distruge viermii paraziți; vermifug.