autotransformator
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. autotransformateur)
Etimologie: (fr. autotransformateur)
1. transformator de curent electric alternativ monofazat, cu o singură înfășurare și cu trei borne, două externe pentru tensiunea înaltă și una intermediară, care, împreună cu câte una din cele externe, constituie bornele pentru tensiunea joasă.