OK
X
catecolamine
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. catécholamines)
1.
compuși
aromatici
aminați
de
tipul
adrenalinei.
catedră
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. cattedra, lat. cathedra)
1.
masă
specială,
ridicată
de
obicei
pe
o
estradă,
de
unde
profesorul
explică
lecția.
2.
tron
arhieresc
instalat
în
biserica
principală
a
unei
eparhii.
3.
post
în
învățământ,
funcție
de
profesor.
4.
unitate
de
bază
în
învățământul
superior,
în
cadrul
căreia
se
desfășoară
activitatea
didactică,
metodică
și
de
cercetare
științifică.
catedral, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cathédral, lat. cathedralis)
1.
care
aparține
scaunului
episcopal
al
unei
dieceze.
catedrală
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cathédrale)
1.
biserică
(mare)
în
care
oficiază
serviciul
religios
un
(arhi)episcop.
catedratic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. cattedratico)
1.
adj.
profesoral,
de
catedră.
2.
s.
m.
f.
titularul
unei
catedre
universitare.
categoremă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. catégorème)
1.
(log.;
la
Aristotel)
noțiune
universală
care
servește
la
stabilirea
unor
relații
între
lucruri.
absoluțiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. absolution, lat. absolutio)
1.
absolvire.
2.
iertare
a
păcatelor
(de
către
papă).
abstract, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (germ. abstrakt, lat. abstractus)
1.
adj.
gândit
în
mod
separat
de
ansamblul
concret,
real.
2.
în
~
=
pe
bază
de
deducții
logice;
exprimat
(prea)
general,
teoretic;
(despre
un
proces
de
gândire)
greu
de
înțeles;
(mat.)
număr
~
=
număr
căruia
nu
i
se
alătură
obiectul
numărat;
artă
~ă
=
curent
apărut
în
artele
plastice
europene
la
începutul
sec.
XX,
care
se
caracterizează
prin
intelectualizarea,
reducția
abstractă
și
încifrarea
imaginii;
abstracționism.
3.
s.
n.
parte
de
vorbire
provenită
prin
derivare
cu
sufixe
sau
prin
conversiuni
de
la
o
altă
parte
de
vorbire,
având
un
sens
abstract.
4.
~
verbal
=
substantiv
care
provine
de
la
un
verb,
denumind
acțiunea
acestuia.
5.
categorie
filozofică
desemnând
cunoașterea
proprietăților
esențiale
și
generale.
acta
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. acta)
1.
pl.
colecție
de
documente,
registre
etc.
2.
titlu
al
unor
periodice,
colecții
de
lucrări
științifice
publicate
de
o
societate,
de
o
instituție.
actinomicetale
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. actinomycétales)
1.
ordin
de
bacterii
ramificate,
amintind
de
ciuperci.
actuarial, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. actuariel)
1.
efectuat
de
actuar
(specialist
în
statistică
și
probabilități
aplicate
operațiunilor
de
asigurări
și
finanțare).
2.
care
are
legătură
cu
actuarii
și
profesia
lor.
3.
se
referă
la
metodele
matematice
utilizate
de
actuari.
aerocartofilie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (aero- + cartofilie)
1.
marcofilie
care
se
ocupă
cu
ștampilele
aplicate
pe
trimiterile
poștale
pe
calea
aerului.