înzestrare
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (înzestra)
Etimologie: (înzestra)
1. acțiunea de a înzestra și rezultatul ei; înzestrat.
2. acordare a unui bun, a unei surse de venituri etc.
3. dotare a unei instituții, a unei întreprinderi etc. cu cele necesare.
4. oferire de zestre unei fete când se căsătorește.
5. (fig.) dotare a unei persoane cu anumite calități.
6. (fig.) sumă de calități; capacitate, talent.