deconstrucție
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. déconstruction, engl. deconstruction)
Etimologie: (fr. déconstruction, engl. deconstruction)
1. faptul de a descompune un sistem în elemente constitutive, pentru a-l analiza.
2. demolarea unei clădiri.
3. (literatură) analiză prin care un ansamblu este desfăcut pentru a fi studiat.
4. (figurat) actul de a desface ceva care a fost construit cu răbdare.
5. (antonime) construcție, edificare.