aeropurtat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. aéroporté)

1. transportat pe calea aerului (nu implică aterizarea); aerotransportat.
2. trupe ~e = trupe parașutate deasupra destinației lor.

aneuploidie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aneuploïdie)

1. (genetică) stare a unui organism, organ, țesut sau celulă, având un număr de cromozomi care nu este un multiplu al numărului haploid (≠ 2n) al speciei (nu are numărul normal de cromozomi); heteroploidie.

avers

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. avers)

1. (numismatică) partea care poartă efigia sau motivul esențial; fața unei monede sau medalii.
2. (antonime) dos, revers.

barot

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barrot)

1. semipreparat din fondant sau ciocolată și miezul fructelor oleaginoase (nuci, alune, migdale).

berlină

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (fr. bérline)

1. vehicul suspendat, închis, cu patru locuri, tras de cai; trăsură, cupeu cu patru locuri.
2. caroserie de automobil cu patru uși și patru geamuri laterale; sedan.
3. automobil închis de un acoperiș dur fix, cu parbriz fix, două sau patru uși laterale și patru geamuri laterale (numărul de locuri este de cel puțin patru); sedan.

bombă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bombe)

1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviație.
2. ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacția de fuziune în lanț a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datorește energiei termonucleare dezvoltate prin reacția de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară.
3. ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupției.
4. recipient în medicină pentru gaze sau substanțe radioactive.
5. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată.
6. (fig.; sport) lovitură puternică de minge.
7. (fam.) știre, fapt care produce senzație.