plafon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. plafond)

1. tavan.
2. cifră-limită, care nu poate fi depășită (în operații financiare, de planificare etc.).
3. nivel de altitudine.
4. înălțime maximă pe care o poate atinge un avion.
5. altitudine (partea inferioară) la care se găsește un strat de nori.

plafona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. plafonner)

1. tr. a fixa un plafon, o limită (maximă) unor operații financiare etc.
2. refl. (fig.) a se limita la un anumit nivel, a nu depăși un anumit stadiu.

plafonier

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. plafonneur)

1. meseriaș care face plafoane.

plafonieră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. plafonnier)

1. corp de iluminat electric fixat pe plafonul unei încăperi.

casetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. cassette, it. cassetta)

1. cutie (mică) în care se păstrează bani, obiecte prețioase etc.
2. cutie pentru închiderea și protejarea unor dispozitive sau mecanisme, pentru păstrarea unor piese etc.
3. cutie etanșă de diferite forme în care se țin clișee, pelicule fotosensibile etc.
4. cutie de material plastic conținând o bandă magnetică, într-un casetofon.
5. fiecare dintre compartimentele adâncite, de formă regulată, care decorează un plafon sau intradosul unei bolți; caseton; cheson (5).
6. text tipărit încadrat într-un chenar.
7. ~ tehnică = notă a editurii sau a tipografiei asupra apariției unei publicații.
8. partea metalică a unei proteze dentare.

ceilometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Ceilometer)

1. instrument pentru determinarea plafonului norilor.

contingent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. contingent, lat. contingens)

1. adj. care poate să fie sau să nu fie, să se producă sau nu; întâmplător, accidental, fortuit.
2. s. n. totalitatea tinerilor născuți în același an și luați în evidența organelor militare.
3. totalitatea elevilor și studenților (aproximativ) de aceeași vârstă care intră și parcurg împreună aceeași treaptă de învățământ.
4. grup omogen de oameni.
5. plafon cantitativ ori valoric al importului sau exportului unor mărfuri într-o anumită perioadă.

hipostil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hypostyle)

1. (sală mare) cu plafonul susținut de coloane (echidistante).

luminator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după rus. liuminator)

1. panou transparent sau translucid montat într-un acoperiș ori plafon, care permite iluminarea unei încăperi.

lustră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lustre, it. lustrino)

1. lampă ornamentală cu mai multe brațe, suspendată de plafon.