OK
X
satisfăcător, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (satisface + -/ă/tor)
1.
îndestulător;
mulțumitor.
acceptabil, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acceptable, lat. acceptabilis)
1.
care
poate,
care
trebuie
acceptat;
convenabil.
2.
satisfăcător,
corect,
pentru
o
muncă,
un
rezultat;
pasabil.
3.
(antonime)
inacceptabil,
neacceptabil.
diletant, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. dilettante)
1.
cel
care
se
ocupă
de
o
știință,
artă
sau
tehnică
numai
din
plăcere,
fără
a
fi
profesionist
ori
specialist;
amator.
2.
(peior.)
cel
care
îndeplinește
o
activitate
în
mod
neglijent
și
fantezist,
neavând
o
pregătire
de
specialitate
satisfăcătoare.
3.
(var.)
(înv.)
dilitant.
4.
(antonim)
profesionist,
specialist.
frustrant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. frustrant)
1.
care
frustrează;
care
plasează
într-o
situație
de
frustrare;
frustrator.
2.
(antonime)
gratifiant,
satisfăcător.
insuficient, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. insufficiente, lat. insufficiens)
1.
adj.
care
nu
este
suficient;
nesatisfăcător.
2.
s.
m.
calificativ
sub
limita
de
trecere,
la
un
examen.
marketing
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl., fr. marketing)
1.
concepție
privind
organizarea
și
desfășurarea
activității
economice,
potrivit
căreia
producția
trebuie
să
fie
permanent
adaptată
la
cerințele
prezente
și
viitoare
ale
consumatorilor
și
să
le
satisfacă
cu
maximum
de
eficiență.
2.
ansamblul
metodelor
și
tehnicilor
care
au
ca
obiect
studiul
cererii
consumatorilor
și
satisfacerea
acesteia.
3.
disciplină
științifică
având
acest
obiect.
serviciu
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. service, lat. servitium)
1.
acțiunea,
faptul
de
a
servi;
muncă
prestată
în
folosul
sau
în
interesul
cuiva.
2.
slujbă,
post,
funcție.
3.
a
fi
(sau
a
se
pune)
în
~l
cuiva
(sau
a
ceva)
=
a
se
devota
unei
persoane
sau
unei
idei,
cauze
etc.;
state
de
~
=
listă
a
posturilor,
a
funcțiilor
ocupate
de
un
funcționar,
de
un
militar.
4.
secție
administrativă
a
unei
instituții,
întreprinderi
etc.
5.
(pl.)
sector
al
economiei
în
care
se
desfășoară
o
activitate
utilă,
menită
să
satisfacă
anumite
nevoi
sociale.
6.
~
militar
=
stagiu
militar;
~
comandat
=
misiune
specială
încredințată
cuiva
spre
executare.
7.
ajutor,
sprijin
dat
cuiva.
8.
a
face
un
rău
~
cuiva
=
a
face
cuiva
(fără
voie)
o
neplăcere.
9.
scară
de
~
=
scară
secundară
într-un
imobil.
10.
succesiunea
în
timp
a
regimurilor
de
funcționare
ale
unui
sistem
tehnic
împreună
cu
duratele
lor.
11.
ansamblu
de
instalații
tehnice
care
concurează
la
desfășurarea
în
bune
condiții
a
unei
activități
tehnice,
industriale
sau
publice
principale.
12.
garnitură
de
vase,
de
sticlărie,
de
lenjerie
de
masă.
13.
~
divin
=
slujbă
religioasă.
14.
(sport)
punerea
în
joc
a
mingii.