OK
X
arhivotehnie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (arhivă + -tehnie)
1.
ramură
a
arhivisticii
cu
probleme
științifice,
juridice
și
practice
ale
selecționării,
organizării
și
valorificării
documentelor.
management
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl. management)
1.
activitatea,
arta
de
a
conduce.
2.
știința
organizării
și
conducerii
întreprinderilor,
a
valorificării
eficiente
a
resurselor
umane,
financiare
și
materiale
ale
unei
organizații.
3.
activitatea
directorului,
de
conducere
a
unei
firme,
a
unei
intreprinderi
comerciale
sau
industriale
etc.
4.
(prin
metonimie)
mulțimea
de
persoane
care
elaborează
politica
și
administrarea
unei
întreprinderi;
ansamblul
directorilor
unei
firme,
unui
grup
industrial
etc.
5.
(prin
analogie)
organizare
personală
pe
plan
social,
profesional
și
familial.
personalitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. personnalité, germ. Personalität)
1.
ceea
ce
caracterizează
o
persoană,
deosebind-o
de
oricare
alta;
caracterele
proprii
ale
unei
persoane;
originalitate,
individualitate.
2.
individul
uman
sub
raportul
dezvoltării
depline
și
al
valorificării
sociale
a
însușirilor
persoanei.
3.
(jur.)
calitatea
de
subiect
cu
drepturi
și
obligații.
4.
~
juridică
=
calitatea
de
a
fi
persoană
juridică.
5.
om
de
seamă,
important,
persoană
cu
calități
și
merite
deosebite
într-un
domeniu
de
activitate.
6.
~
istorică
(sau
politică)
=
conducător
a
cărui
activitate
exercită
o
influență
puternică
asupra
desfășurării
evenimentelor
istorice;
cultul
~ății
=
tendința
de
a
acorda
unei
personalități
calități
de
infailibilitate,
un
rol
exagerat
și
exclusiv
în
făurirea
istoriei.
telematică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. télématique)
1.
tehnica
transmiterii
la
mare
distanță
și
a
valorificării
informațiilor,
care
combină
informatica
cu
sateliți
și
alte
procedee
moderne
de
comunicații.
procurare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (procura)
1.
acțiunea
de
a
procura
și
rezultatul
ei;
achiziționare.
2.
obținere
a
ceva
în
scopul
utilizării,
al
valorificării;
achiziționare.
3.
provocare
a
unui
anumit
efect.