acționa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. actionner)

1. intr. a întreprinde o acțiune.
2. a se comporta într-o anumită împrejurare.
3. tr. a pune în mișcare un sistem, utilaje etc.
4. a ~ în justiție = a da (pe cineva) în judecată.

acționalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actionnalisme)

1. analiză ce se bazează, în explicarea dinamicii vieții sociale sau a naturii umane, pe conceptul de acțiune.

acționalist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. actionnaliste)

1. referitor la acționalism, doctrină bazată pe studiul muncii.

acționar, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. actionnaire)

1. persoană care deține acțiuni la o societate comercială.

acționariat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actionnariat)

1. sistem în care salariații unei întreprinderi sunt coproprietari ai unei părți din acțiuni.

fracționa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. fractionner)

1. a împărți un întreg; a diviza, a secționa.

interacționa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (interacţi/une/ + -ona)

1. intr., refl. a fi în raport de interacțiune.

abataj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abattage, it. abbattaggio)

1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.
2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operația însăși.
3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.
4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.
7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.

actualmente

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (fr. actuellement)

1. în circumstanțele actuale, chiar în momentul în care vorbim, când acționăm; în prezent; acum.

acționalist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. actionnaliste)

1. referitor la acționalism, doctrină bazată pe studiul muncii.

aeromotor

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aéromoteur)

1. motor acționat de energia vântului; motor eolian, anemotrop.

aerosoloterapie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aérosolthérapie)

1. (med.) terapie care constă în administrarea de aerosoli pe căile respiratorii, în general pentru a administra medicamente care vor acționa local asupra căilor respiratorii, pentru a umidifica tractul respirator sau pentru a fluidifica secrețiile bronșice.

alură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allure)

1. mod de deplasare a unui animal, vehicul.
2. fel de a merge; ținută, aspect; înfățișare.
3. fel de a acționa, de a se purta; ritm în care se desfășoară o întrecere sportivă.
4. poziția vântului față de o navă.
5. unghiul format de drumul urmat de o navă față de direcția vântului.