OK
X
îmbibat
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (vb. îmbiba)
1.
(d.
un
corp
solid)
care
este
pătruns
de
un
lichid
sau
de
un
gaz;
impregnat,
umezit.
2.
(rar;
fig)
care
este
pătruns
de
o
idee,
de
o
teorie
etc.;
îndoctrinat.
îmbibat; umezit; umectat
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
suffusus
2.
FR
humecté;
trempé
3.
EN
soaked;
tinged;
wetted
4.
DE
benetzt;
befeuchtet
5.
RU
смоченный
6.
HU
nedvesített,
átitatódott;
megnedvesedett,
áztatott
tușieră
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (tuş1 + -ieră)
1.
cutie
de
metal
cu
o
perniță
îmbibată
cu
tuș,
la
umezirea
ștampilei.
unsuros
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (unsoare + suf. -os)
1.
acoperit,
îmbibat,
pătat
de
grăsime.
2.
(rar)
cleios,
lipicios.
năclăios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (năclăi + -os)
1.
îmbibat
sau
acoperit
cu
o
substanță
cleioasă,
unsuroasă,
murdară;
năclăit.
2.
(var.)
(reg.)
năclădos,
(reg.)
năcleios.
udăcios, -oasă
Parte de vorbire:
adj. (regional)
Etimologie: (ud + -ăcios)
1.
(despre
un
teren)
îmbibat
cu
apă;
apătos,
(reg.)
udilos.
2.
(var.)
udicios.
calafat
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (tc. kalafat)
1.
câlți
sau
cârpe
destrămate
și
îmbibate
cu
smoală,
cu
care
se
etanșează
bărcile
și
punțile
navelor.