OK
X
argilă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. argile, lat. argilla)
1.
rocă
sedimentară
fină
și
unsuroasă,
care
în
contact
cu
apa
devine
plastică,
folosită
în
olărie,
în
sculptură
etc.;
lut.
grăsime
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (gras + suf. -ime)
1.
substanță
unsuroasă
răspândită
în
țesuturile
animale
și
în
plante,
formând,
la
om
și
la
unele
animale,
primul
strat
de
sub
piele,
care
acoperă
mușchii.
2.
pată
de
grăsime.
3.
starea,
însușirea
unei
ființe
grase.
năclăios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (năclăi + -os)
1.
îmbibat
sau
acoperit
cu
o
substanță
cleioasă,
unsuroasă,
murdară;
năclăit.
2.
(var.)
(reg.)
năclădos,
(reg.)
năcleios.
năclăit, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (v. năclăi)
1.
acoperit
cu
o
substanță
unsuroasă,
cleioasă,
murdară;
uns
peste
măsură;
năclăios;
(prin
ext.)
murdar.
2.
(despre
alimente,
mâncare)
alterat.
3.
(despre
sânge
și
alte
lichide)
închegat,
coagulat.