OK
X
hipersomnie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. hypersomnie)
1.
stare
patologică
de
somn
cu
durată
și
profunzime
anormale.
hiposomnie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. hyposomnie)
1.
diminuare
a
nevoii
de
somn;
formă
moderată
de
insomnie.
2.
(antonim)
hipersomnie.
insomnie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. insomnie, lat. insomnia)
1.
lipsă
de
somn;
agripnie.
parasomnie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. parasomnie)
1.
serie
de
tulburări
care
însoțesc
somnul.
aeroionoterapie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (engl. aeroionotherapy)
1.
(med.)
tratament
medical
cu
aeroioni
produși
de
aparate
speciale.
2.
(med.)
metodă
de
tratament
cu
aer
ionizat,
care
se
folosește
în
scop
terapeutic
și
preventiv
în
astmul
bronșic,
alergii,
bronșită
cronică,
neurastenie,
insomnie,
sindromul
de
oboseală
cronică,
gripă,
imunodeficiență
și
alte
situații.
agripnie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. agrypnie)
1.
(med.)
lipsa
somnului,
insomnie
prelungită.
hiposomnie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. hyposomnie)
1.
diminuare
a
nevoii
de
somn;
formă
moderată
de
insomnie.
2.
(antonim)
hipersomnie.
insomniac, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. insomniaque)
1.
(cel)
care
suferă
de
insomnie;
insomnios
(2).
insomnios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. insomnieux)
1.
care
provoacă
insomnie.
2.
insomniac.
neurastenie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. neurasthénie)
1.
boală
caracterizată
prin
tulburări
funcționale
ale
sistemului
nervos,
care
se
manifestă
prin
dureri
de
cap,
insomnie,
oboseală.