Dictionar

extruda

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. extruder, lat. extrudere)

1. a supune procedeului de extrudare.
 

elucubrație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. élucubration, lat. elucubratio)

1. lucrare compusă cu multă osteneală și răbdare, lucrând ziua și noaptea; elaborare cu multă trudă a unei opere; elucubrat, elucubrare.
2. expunere haotică; divagație.
3. (ironic) spunere a unor enormități; elucubrat, elucubrare.
4. (depr.) combinație, lucrare haotică și greoaie, cu idei încâlcite, absurde; aberație.
 

extruda

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. extruder, lat. extrudere)

1. a supune procedeului de extrudare.
 

extruder

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Extruder)

1. aparat folosit pentru extrudare.
 

extrudor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. extrudeur)

1. muncitor specializat în extrudare.
 

extruziune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. extrusion)

1. venirea la suprafață a unei magme.
2. erupție vulcanică.
3. extrudare.
4. ~ dentară = ieșirea din alveolă a dintelui.
 

elucubrare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. elucubra)

1. (ieșit din uz) elaborare cu multă trudă a unei opere; elucubrat, elucubrație.
2. (ironic) spunere a unor enormități; elucubrat, elucubrație.