Dictionar

cofăreasă

Parte de vorbire:  s.f. (înv., reg.)  
Etimologie: (cofar + -easă)

1. precupeață care vinde cu cofa, mai ales fructe; (reg.) cofăriță.
 

cofări

Parte de vorbire:  vb. (învechit)  
Etimologie: (cofar)

1. a vinde cu amănuntul alimente; a precupeți.
 
 

cofăreasă

Parte de vorbire:  s.f. (înv., reg.)  
Etimologie: (cofar + -easă)

1. precupeață care vinde cu cofa, mai ales fructe; (reg.) cofăriță.
 

orofaringe

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., engl. oropharynx)

1. (anat.) porțiunea mediană, bucală, a faringelui, care merge de la palat până la vestibulul laringian; bucofaringe.