Dictionar

înrulat

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. enroulé)

1. rulat de mai multe ori în jurul a ceva (sau pe el însuși).
2. învelit în ceva care este rulat.
3. (antonim) derulat.
 

coconemă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (gr. kokkos „boabă, sămânță, grăunte” + gr. nema „fir, filament”)

1. (biol.) specie de sporozoare cu spori sferoidali și cu un filament înrulat într-o vacuolă.
 

derulat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (derula)

1. care a fost desfăcut, desfășurat, întins (despre ceva ce a fost rulat).
2. (antonime) rulat, înrulat.