Dictionar

derulat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (derula)

1. care a fost desfăcut, desfășurat, întins (despre ceva ce a fost rulat).
2. (antonime) rulat, înrulat.
 

derulator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (derula + -tor)

1. dispozitiv servind pentru derularea și rebobinarea peliculei cinematografice.
2. ansamblu de organe într-un calculator electronic, casetofon etc. care permit reluarea și derularea benzii magnetice; derulor (2).
3. desfășurător de (credite etc.).
 

derulor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. dérouleuse)

1. mașină-unealtă de derulat furnire.
2. derulator (2).
 

înrulat

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. enroulé)

1. rulat de mai multe ori în jurul a ceva (sau pe el însuși).
2. învelit în ceva care este rulat.
3. (antonim) derulat.