Dictionar

nec plus ultra

Parte de vorbire:  loc. adj.  
Etimologie: (lat. nec plus ultra)

1. (calitate, termen) care nu poate, sau nu trebuie fie depășit.
 

onirist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (it. onirista)

1. I. referitor la onirism, propriu onirismului.
2. II. adept al onirismului (calitatea unei creații care generează o stare de vis sau reverie).