Dictionar

guvernatorat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. governatorato)

1. administrație de guvernator (funcție, durată, teritoriu).
 

impetrant, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f. (înv.)  
Etimologie: (cf. fr. impétrant)

1. cel care a obținut de la autoritatea competentă ceea ce a solicitat (funcție, titlu, privilegiu).
2. (spec.) cel care a obținut o diplomă universitară.
 

vacanta

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (vacant + -a)

1. a face ca un post (funcție etc.) devină vacant.
 

vacantare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vacanta)

1. acțiunea prin care un post (funcție etc.) devine vacant.