Dictionar

cutireacție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cuti-réaction)

1. test de stabilire a sensibilității unui individ față de o anumită substanță (microbi, toxine) prin inocularea în piele a unei mici cantități din această substanță.
 

percutireacție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. percuti-réaction)

1. reacție cutanat inflamatorie care servește în cercetarea alergiei tuberculoase.
 

luetină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. luétine)

1. (med.) substanță, extrasă din cultură pură de treponemă, folosită anterior în cutireacție pentru a detecta sifilisul latent.
 

luetinoreacție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. luétine-réaction)

1. (med., înv.) cutireacție pe bază de luetină practicată pentru a dezvălui sifilisul.