Dictionar

funambul

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. funambule)

1. dansator pe sârmă.
 

funambulesc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. funambulesque)

1. echilibristic, acrobatic.
2. bizar, excentric, extravagant.
 

acrobat, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. acrobate, gr. akrobatos)

1. gimnast în acrobație.
2. artist de circ, funambul care execută trucuri de agilitate în fața unui public.
3. (fig.) om lipsit de consecvență; cel care caută să epateze.