pichet 3
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket)
Etimologie: (fr. piquet, germ. Pikett, rus. piket)
1. (în trecut) punct întărit la frontiera unei țări unde stă de pază un detașament de grăniceri.
2. mic detașament de soldați destinat să fie folosit în primul rând în caz de pericol.
3. ~ de incendiu = subunitate de pompieri organizată în cadrul unei instituții sau întreprinderi.
4. ~ de grevă = detașament de muncitori greviști, care, stând la poarta întreprinderilor, previn pe muncitorii din afară de declararea grevei și împiedică pe spărgătorii de grevă să acționeze.