Dictionar

soldăți

Parte de vorbire:  vb. (reg.)  
Etimologie: (v. soldat)

1. intr. a se afla în serviciul militar; a face armata; a duce viață de soldat; (prin ext.) a se război.
2. tr. a supune la instrucție militară.
 

soldăție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (soldat + -ie)

1. starea, calitatea de soldat; serviciul de soldat; militărie, ostășie.
 

soldățime

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (soldat + -ime)

1. mulțime de soldați, totalitatea soldaților; ostășime.
 
 

centurie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. centuria, fr. centurie)

1. (în Roma antică) unitate militară din o sută de soldați.
2. unitate politică și administrativă din o sută de cetățeni.
 

cnemidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cnemide)

1. (ant.) jambieră de metal, jumătate de carâmb de cismă, destinată apere gamba, la soldații greci.