lagună

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. laguna, fr. lagune)

1. lac din închiderea completă a unui golf de mare printr-un cordon litoral.
2. bazin de apă rotund în mijlocul unui atol.

atol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. atoll)

1. insulă de corali în forma unui inel având la mijloc o lagună.

cordon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cordon)

1. cingătoare (de stofă, de piele etc.)2. conductor electric de liță, izolat și strâns într-un înveliș protector.
2. corp fibros.
3. structură anatomică cilindrică lungă.
4. ~ litoral = fâșie îngustă de uscat rezultată din acumularea aluviunilor aduse de valuri și de curenții marini, care separă marea de un golf sau de o lagună; perisip.
5. margine a unei monede cu grosimea mai mare decât partea centrală.
6. (arhit.) mulură orizontală pe un perete. II șir de posturi militare de pază; șir de soldați care păstrează ordinea în anumite poziții.
7. ~ sanitar = totalitatea măsurilor de izolare la care este supusă o zonă bântuită de o contagiune; formație militară care asigură această izolare.

evaporit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. évaporite)

1. rocă sedimentară (sare gemă, ghips etc.) care se formează prin evaporarea apei de mare (dintr-o lagună).

grau

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. grau)

1. canal care traversează un cordon litoral, ce leagă o lagună de mare.

lido

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr., it. lido)

1. (geologie) fâșie nisipoasă care separă o lagună de mare; perisip.

perisip

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (necunoscută; de confirmat fr. perisipe)

1. (geologie) fâșie de pământ care separă o lagună de mare; cordon litoral, lido.