Dictionar

arivism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. arrivisme)

1. comportament de arivist, persoană hotărâtă să reușească, să parvină prin orice mijloace și cu orice preț.
2. comportament inspirat de o ambiție fără scrupule.
 

arivist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. arriviste)

1. persoană hotărâtă să reușească, să parvină prin orice mijloace.
 

destinație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. destination, lat. destinatio)

1. întrebuințare dinainte hotărâtă.
2. (inform.) dispozitiv sau program care primește informații.
3. loc, punct către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite ceva.
 

ripostă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. riposte)

1. răspuns prompt și energic, replică; acțiune hotărâtă care respinge un atac.
 

destinat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (vb. destina)

1. hotărâre dinainte a destinului, însușirilor unei ființe sau ale unui lucru de către divinitate; destinare.
2. întrebuințare consacrată sau hotărâtă dinainte a ceva sau a cuiva într-un anumit scop; destinare, destinație.
3. loc, țintă, obiectiv sau persoană către care se îndreaptă cineva sau ceva, unde urmează să ajungă cineva sau ceva; destinare, destinație.
 

destinare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. destina)

1. acțiunea de a destina și rezultatul ei.
2. hotărâre dinainte a destinului, însușirilor unei ființe sau ale unui lucru de către divinitate; destinat.
3. întrebuințare consacrată sau hotărâtă dinainte a ceva sau a cuiva într-un anumit scop; destinat, destinație.
4. loc, țintă, obiectiv sau persoană către care se îndreaptă cineva sau ceva, unde urmează să ajungă cineva sau ceva; destinat, destinație.