Dictionar

acladiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. acladium)

1. axă principală neramificată a unei inflorescențe, cu antodiul terminal.
 

bazipetal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. basipetal)

1. (despre frunze, inflorescențe) care se dezvoltă dinspre vârf spre bază.
 

castrare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (castra)

1. acțiunea de a castra; castrație.
2. îndepărtare a staminelor dintr-o floare hermafrodită sau a inflorescențelor masculine ale plantelor unisexuate monoice.
3. (med.) extirpare în tratamentul paliativ, în scop antalgic, în anumite forme de neoplasm.
 

cenocarp

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cénocarpe)

1. fruct compus din florile singuratice ale unei inflorescențe.
 

chenopodiacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chénopodiacées)

1. familie de plante dicotiledonate cu flori mici, verzui, în inflorescențe dese: spanacul sălbatic.
 

cimos, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. cymosus, fr. cymeux)

1. (despre inflorescențe) în formă de cimă.