Dictionar

bunraku

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. bunraku)

1. teatru tradițional japonez de marionete.
 
 

guignol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. guignol)

1. marionetă.
2. teatru de marionete.
3. (fig.) paiață, om ridicol.
 

marionetist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. marionnettiste)

1. mânuitor de marionete; păpușar.
2. (prin ext.) manipulator.
 

omozukai

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cuv. jap.)

1. mânuitor principal în teatrul cu marionete japonez.