marionetă
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. marionnette)
Etimologie: (fr. marionnette)
1. păpușă manevrată cu sfori, care interpretează diferite roluri pe o scenă specială.
2. (fig.) executant servil, lipsit de individualitate.
3. (mar.) scripete vertical turnant, la piciorul catargului, servind la ghidarea manevrelor.