Dictionar

plastidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Plastide, engl. plastide)

1. organit din citoplasmă cu rol însemnat în procesele biochimice și de sinteză, formând substanțe organice din cele anorganice.
 

plastidă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT plastidium
2. FR plastide
3. EN plastid
4. DE plastide
5. RU плaстидa
6. HU plasztid, plasztisz, speciális metabolikus tevékenységek központjai (kloroplasztisz, leukoplasztisz stb.)
 

monplastidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. monoplastide)

1. organism viu dintr-o singură celulă.
 

amiloplast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amiloplaste)

1. plastidă incoloră din celulele plantelor, din amidon.
 

amilosferă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amylosphère)

1. plastidă globulară amilogenă cu rol nutritiv, din vegetale.
 

cloroplast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chloroplaste)

1. plastidă conținând clorofilă, în procesul de fotosinteză.
 

cromatoplast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chromatoplaste)

1. plastidă din citoplasmă, lipsită de clorofilă, care conține xantofilă sau carotină; cromoplast.
 

cromoplast

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. chromoplaste)

1. (biol.) plastidă celulară care produce pigmenți (caroten, xantofilă) responsabili de culoarea florilor și fructelor; cromatoplast.
 

leucoblast

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. leucoblaste)

1. plastidă incoloră tânără.