mutacism
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. mutacisme)
Etimologie: (fr. mutacisme)
1. refuz deliberat de comunicare, ca urmare a unei tendințe simulatorii sau datorită atitudinii de supraestimare, opoziționism etc.
2. pronunțare a unei consoane (m, b, p) în locul alteia.