Dictionar

altitudine

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. altitude, lat. altitudo)

1. înălțime deasupra nivelului mării.
2. mare elevație verticală.
 

andropauză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. andropause)

1. (med.) fenomen biologic, analog menopauzei la femei, care poate afecta bărbații în vârstă, caracterizată prin reducerea nivelului de testosteron, scăderea dorinței sexuale, mai puține erecții spontane, disfuncții erectile et cetera; climacteriu masculin.
 

atenuator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. atténuateur)

1. dispozitiv care reduce amplitudinea unei mărimi.
2. dispozitiv electric într-un circuit de transmisiune pentru reducerea nivelului unui semnal.
3. dispozitiv folosit pentru a reduce amplitudinea unui semnal electric (în opoziție cu amplificatorul).
4. dispozitiv în tuburile de ventilație, care comunică în vederea reducerii zgomotului.
 

audiograf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. audiographe)

1. audiometru înregistrator care realizează un grafic al nivelului minim de sunet pe care o persoană îl poate auzi la diferite frecvențe.
 

cloropenie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chloropénie)

1. (med.) reducerea nivelului de clor din organism; hipocloremie.
2. (antonim) hipercloremie.
 

colemie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cholémie)

1. (med.) trecere a bilei în sânge.
2. (med.) ~ familială = afecțiune ereditară benignă care se manifestă prin creșterea nivelului de bilirubină liberă din sânge.