OK
X
subestimare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (subestima)
1.
faptul
de
a
(se)
subestima;
subapreciere,
subevaluare.
2.
estimare
inferioară
nivelului
real
sau
final.
3.
(antonime)
supraevaluare,
supraestimare.
acetometru
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. acétomètre)
1.
instrument
pentru
estimarea
cantității
de
acid
acetic
din
oțet;
acetimetru.
-AXIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (grec. axia „evaluare, valoare”)
1.
„valoare,
estimare”.
estimativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. estimatif)
1.
care
constituie
o
estimare;
determinat
prin
estimare;
estimatoriu.
estimatoriu, -ie
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. estimatoire)
1.
care
vizează
să
estimeze
ceva;
care
conține
o
estimare;
estimativ.
2.
care
se
referă
la
estimare,
la
actul
de
a
estima,
de
a
determina
valoarea,
prețul
unui
bun
sau
obiect;
care
se
referă
la
faptul
de
a
evalua
un
număr,
o
mărime,
o
calitate;
estimativ.
estimație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. estimation, lat. aestimatio)
1.
estimare.
2.
teoria
~țiilor
=
capitol
al
statisticii
matematice
care
studiază
estimațiile.
extrapolație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. extrapolation)
1.
deducere,
generalizare
plecând
de
la
date
parțiale.
2.
extinderea
faptelor
observate
printr-o
ipoteză
care
merge
în
aceeași
direcție.
3.
(matematică)
estimarea
valorii
unei
funcții
dincolo
de
limitele
cunoscute.
4.
(sinon.)
extrapolare.