onirism
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. onirisme)
Etimologie: (fr. onirisme)
1. (med.) delir, halucinație asemănătoare visului, care însoțește unele stări psihopatologice.
2. curent literar românesc (principali reprezentanți: Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag) aparținând suprarealismului.
3. atmosferă, caracter oniric al unei creații; stilul unei opere literare sau artistice care oferă o atmosferă apropiată de cea a unui vis.