Dictionar

cistopielografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cystopyélographie)

1. radiografie a vezicii urinare și a pelvisului uretric.
 

hipnoid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hypnoïde)

1. (despre o stare psihică) asemănător visului.
2. (psihologie) califică o stare care prezintă, în situație de veghe, caracteristicile somnului.
 

oniric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. onirique)

1. referitor la vise, la onirism; (despre fenomene psihice) care se desfășoară în vis.
2. (despre stări psihopatologice) asemănător visului; delirant, halucinant.
3. (despre creații literare) care presupune o stare de vis, inspirat de vis.
 

onirism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. onirisme)

1. (med.) delir, halucinație asemănătoare visului, care însoțește unele stări psihopatologice.
2. curent literar românesc (principali reprezentanți: Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag) aparținând suprarealismului.
3. atmosferă, caracter oniric al unei creații; stilul unei opere literare sau artistice care oferă o atmosferă apropiată de cea a unui vis.
 

pelvian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pelvien)

1. al pelvisului.
2. centură ~ă = totalitatea oaselor care leagă membrele inferioare de coloana vertebrală; membre ~ene = membrele posterioare la nevertebrate; prezentație ~ă = poziție a fătului, la naștere, cu bazinul înainte.
 

pelvigrafie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. pelvigraphie)

1. (med.) metodă obstetricală de măsurare a pelvisului; pelvimetrie.
2. (med.) radiografie după injectarea intraperitoneală, în cavitatea pelviană, a unei substanțe de contrast opace sau, mai des, luminoase.