Dictionar

culpabiliza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. culpabiliser)

1. a provoca cuiva un sentiment de vinovăție; a face pe cineva să se simtă (sau să fie considerat) vinovat; a învinovăți, a învinui.
2. (antonim) a deculpabiliza.
 

autoculpabiliza

Parte de vorbire:  vb. refl.  
Etimologie: (auto- + culpabiliza

1. a se socoti singur vinovat (de ceva).
 

culpabilizat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (culpabiliza)

1. care a fost considerat vinovat; învinovățit, învinuit.
2. (antonim) deculpabilizat.
 

deculpabiliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. déculpabiliser)

1. a înlătura orice sentiment de culpabilitate.
 

culpabilizat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (culpabiliza)

1. care a fost considerat vinovat; învinovățit, învinuit.
2. (antonim) deculpabilizat.