OK
X
inoportunitate
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. inopportunité)
1.
însușirea
de
a
fi
inoportun;
lipsă
a
unei
oportunități;
neoportunitate.
2.
incomodare.
3.
deranjare.
4.
(anton.)
oportunitate.
contratimp
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. contretemps)
1.
(muz.)
accentuare
a
timpului
slab
(neaccentuat)
al
unei
măsuri,
timpul
tare
fiind
ocupat
de
o
pauză.
2.
inoportunitate,
nepotrivire.
3.
în
~
=
inoportun.