Dictionar

aloplasmă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT alloplasma
2. FR alloplasme
3. EN alloplasm
4. DE Alloplasma
5. RU aллоплaзмa
6. HU alloplazma, protoplazma azon része, melyből ostorok, csillók stb. erednek
 

aloplasmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alloplasme)

1. parte diferențială a citoplasmei, având anumite funcții.
 

hialoplasmă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. hyaloplasme)

1. (citologie) substanță fundamentală a citoplasmei; ectoplasmă.
 

ectoplasmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ectoplasme)

1. strat superficial hialin al citoplasmei celulelor; hialoplasmă.
2. substanță spirituală pe care spiritiștii pretid că o emană mediile în timpul transei; teleplasmă.
 

polioplasmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. polyoplasme)

1. partea internă, granulată, netranspa-rentă, a citoplasmei, sub hialoplasmă și ectoplasmă.