cauționa
Parte de vorbire: vb. tr.
Etimologie: (fr. cautionner)
Etimologie: (fr. cautionner)
1. a depune cauțiune; a garanta pentru cineva; a chezășui, a garanta.
2. (fig.) a aproba o idee, o acțiune (ex. ~ un guvern, o politică); a acorda sprijin, protecție.
3. (var.) (înv.) a cauțiuna.