OK
X
anticorp
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anticorps)
1.
proteină
specifică
elaborată
de
organism
ca
răspuns
la
pătrunderea
unui
antigen.
antianticorp
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antianticorps)
1.
substanță
în
organism
în
urma
injectării
de
anticorpi,
care
neutralizează
acțiunea
acestora.
autoanticorp
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. auto-anticorps)
1.
anticorp
produs
de
organism,
împotriva
propriilor
sale
celule
sau
țesuturi.
heteroanticorp
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. hétéro-anticorps)
1.
anticorp
activ
contra
unui
antigen
provenind
de
la
indivizi
de
specii
diferite.
imunoanticorp
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (imuno- + anticorp)
1.
anticorp
rezultat
în
urma
unui
proces
de
imunizare.
izoanticorp
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (izo- + anticorp)
1.
anticorp
care
reacționează
specific
cu
un
antigen
de
la
un
organism
din
aceeași
specie.
aglutinant, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. agglutinant, lat. agglutinans)
1.
adj.
care
aglutinează.
2.
care
se
lipește.
3.
limbă
~ă
=
limbă
în
care
raporturile
gramaticale
se
exprimă
cu
ajutorul
afixelor
atașate
la
rădăcina
cuvântului.
4.
s.m.
anticorp
care
coagulează
bacteriile
din
organism.
5.
s.n.
substanță
care
are
proprietatea
de
a
coagula
coloizii.
6.
material
de
legătură
între
agregate.
aglutinină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. agglutinine)
1.
anticorp
care
se
formează
în
sistemul
reticular
și
limfocitar
prin
administrare
de
vaccinuri.
2.
denumire
dată
unor
substanțe
specifice
(anticorpi)
conținute
în
anumite
seruri,
substanțe
care
provoacă
aglutinarea,
fie
a
anumitor
microbi,
fie
a
globulelor
roșii.
alexină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. alexine)
1.
(med.)
substanță
albuminoidă
conținută
în
serul
normal
de
sânge,
capabilă
să
completeze
acțiunea
unei
imunizine.
2.
substanță
proteică
din
plasma
sangvină;
complement;
anticorp.
antiaglutinină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. antiagglutinin)
1.
anticorp
specific
care
provine
din
acțiunea
aglutininei.
antianticorp
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. antianticorps)
1.
substanță
în
organism
în
urma
injectării
de
anticorpi,
care
neutralizează
acțiunea
acestora.
antiblastic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. antiblastique)
1.
(despre
un
ser
imun)
care
împiedică
dezvoltarea
germenului
corespunzător
anticorpilor
serului
respectiv.