blocaj
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. blocage)
Etimologie: (fr. blocage)
1. blocare.
2. fundație de piatră, de bolovani la un zid, la o șosea, stradă, cale ferată etc.
3. procedeu tehnic în baschet, volei, box etc. cu scopul de a împiedica o acțiune a adversarului sau pentru a proteja o acțiune proprie.
4. întrerupere a desfășurării unui proces sau a unei funcții fiziologice.