centru 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. centre, lat. centrum)

1. s. n. (mat.) punct față de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se află la egală depărtare.
2. punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raportează celelalte puncte ale ansamblului.
3. punct central al unui spațiu, al unei suprafețe.
4. punct marcat la mijlocul terenului de joc la fotbal, handbal etc.
5. loc(alitate) în care sunt concentrate anumite activități (politico-administrative, economice, culturale etc.)
6. instituție superioară conducătoare; putere administrativă centrală.
7. instituție care concentrează o activitate științifică.
8. (fiz.) punct de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe.
9. poziție politică de mijloc, între concepțiile de dreapta și de stânga.
10. s. m. (anat.) punct în care sunt localizate anumite funcții.
11. ~ nervos = grup de celule nervoase unde se primesc excitațiile periferice și de unde pornesc excitațiile centrale.
12. jucător aflat în mijlocul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive.

creator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. créateur, lat. creator)

1. adj., s. m. f. (cel) care creează, care fundează ceva.
2. s. m. (în concepțiile religioase) Dumnezeu, ziditorul (lumii).

eleat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. éléate)

1. I. care se referă la reprezentanții școlii filosofice din Eleea sau la concepțiile lor; eleatic.
2. care are un caracter static; eleatic.
3. școală ~ă = școală filozofică greacă de tendință idealistă ai cărei reprezentanți (Zenon și Parmenide) au formulat concepția metafizică după care diversitatea și mișcarea lumii sunt simple iluzii senzoriale; școală eleatică.
4. II. adept, membru al școlii de filozofie din Eleea; eleatic.

freudian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. freudien)

1. (psihanaliză) care se referă la Freud sau concepțiile sale; referitor la freudism.

keynesian, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. keynésien)

1. I. referitor la keynesism.
2. care se referă la economistul englez Keynes, la concepțiile sale economice.
3. se spune despre teoriile explicative ale mecanismelor economice formulate de Keynes.
4. II. adept al keynesismului.
5. cel care este partizanul concepțiilor economice ale lui Keynes.

neolingvistic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. neolinguistico, /II/ neolinguistica)

1. adj. referitor la neolingvistică.
2. s. f. curent lingvistic care se întemeiază pe concepțiile idealiste ale romanistului german Vossler și pe ideile geografiei lingvistice.